Lumea e aproape de faliment… vine o nouă criză mondială

Postat in Jul 20 2011 de catre costel
Mai mulţi analişti economici au avertizat asupra faptului că urmează o nouă criză financiară globală, care va adînci falimentele în care au intrat mai multe state ale Planetei. Totul din cauza datoriei uriaşe la care au ajuns SUA şi care se situează deja la 91% din PIB. Cînd va ajunge – în scurt timp – la 100%, tot ce se cîştigă în SUA merge la datorie şi la Federal Reserve. Iar în momentul cînd acest procent va fi depăşit, practic şi economia celei mai puternice forţe de pe Planetă va intra în faliment. Datoriile uriaşe îi împing pe americani tot mai aproape de o nouă criză. Temerile legate de acest scenariu au clătinat deja economia mondială. Dacă nu-şi vor rezolva problemele, SUA vor reintra în recesiune, afectînd întreaga lume.
Criza care abia s-a încheiat (cel puţin tehnic) a plecat din Statele Unite ale Americii. Acum, economia americană, cea mai mare din lume, se clatină iar, din cauza datoriilor uriaşe (peste 14.000 de miliarde de dolari, adică 91,6% din Produsul Intern Brut). Economiştii spun că, dacă SUA vor intra, din nou, în recesiune, există un pericol real ca întreaga lume să urmeze acelaşi drum, intrînd într-un nou ciclu de criză.  Spusele lor au fost întărite luni, 25 aprilie a.c., cînd pieţele americane, europene şi asiatice au avut de suferit din cauza temerilor legate de economia SUA. Problemele americanilor s-au reflectat la nivel mondial, afectînd mari puteri, precum China, Japonia şi Uniunea Europeană, dar şi ţări emergente, precum Turcia, Indonezia, Malaysia, Taiwan sau Filipine. Mai mult, un Raport al FMI arată că era supremaţiei SUA va lua sfîrşit în 2016, cînd China va deveni cea mai puternică economie din lume.
 Semnalul de alarmă a fost tras chiar de către secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. La 4 aprilie, el a trimis o scrisoare Congresului, în care avertiza că SUA vor fi lovite de o criză mai puternică decît cea din 2008, dacă nu este ridicat plafonul datoriei, iar activitatea guvernului este paralizată. „Consecinţele vor fi catastrofale pentru Statele Unite. Fundamentul întregului sistem financiar global va fi zdruncinat“, declara recent Geithner.
Impactul major al acestei situaţii va fi şi pe zona euro, dar şi pe economiile europene, iar valul nu va ocoli România, care şi aşa se află în pragul falimentului economic. Chiar dacă ne uităm, de multe ori, cu invidie la nivelul de trai al francezilor sau al nemţilor, chiar dacă ne dorim şi noi să plătim cu euro nu numai atunci cînd mergem în alte ţări europene, moneda europeană nu este doar o binecuvîntare. Iar ţări precum Grecia şi Portugalia ne pot aduce destule argumente în acest sens. Sînt două economii care nu au fost foarte bine pregătite pentru acest pas, iar consecinţele au fost dezastruoase şi s-au manifestat cu violenţă, parţial, imediat după data aderării, în contextul crizei financiare mondiale. Sintagma abstractă „adoptarea monedei euro“ a fost resimţită concret de greci, în 2001, ca o scădere imediată a nivelului de trai: preţurile au crescut de pînă la 3 ori, iar salariile au scăzut.

În plus, o dată cu renunţarea la drahmă, vechea monedă a grecilor, autorităţile de la Atena au pierdut un instrument important, cursul de schimb. Dacă l-ar fi avut acum, criza din Grecia nu ar fi fost atît de adîncă, deoarece o parte din presiunea care există asupra bugetului ar fi fost transferată asupra deprecierii monedei naţionale. Iată, însă, că, la 10 ani de la aderarea la zona euro, Grecia are nevoie să fie salvată la propriu de partenerii europeni. Portugalia a renunţat la escudos în favoarea monedei unice în 1999, numărîndu-se printre ţările fondatoare ale zonei euro.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

Post a Comment