Marijuana ilegală din cauza unei conspiraţii?

Postat in Jun 27 2011 de catre costel
Taguri : , , , , ,
Categorie : Articole

Cânepa (Cannabis sativa) este printre cele mai vechi plante de cultură – cele mai vechi haine de cânepă găsite de arheologi au în jur de 10.000 de ani. Fibrele plantei au fost folosite cel mai mult în producţia de textile, sfori, chiar şi hârtie – dar e posibil ca strămoşii curioşi să fi fumat câteva frunze de pe planta apetisantă.

Dar nu s-au folosit doar fibrele cânepei – uleiul făcut din sâmburii de cânepă a fost folosit timp de sute de ani pentru iluminat, pentru gătit, pe post de analgezic şi calmant.

Cânepa are o grămadă de proprietăţi utile şi benefice:

  • sâmburele de cânepă este format din proteine, oligoelemente şi minerale benefice organismului uman (80%)
  • fibra de cânepă este de 7 ori mai tare decât fibra de in
  • cânepa se maturizează (şi se poate recolta) în 3 luni şi e foarte rezistenta la infecţii (nu necesită tratamente chimice)
  • cânepa se poate folosi ca materie primă pentru hârtie – hârtia de cânepă e de circa 5 ori mai rezistent ca hârtia pe bază de lemn, din 1,5 hectare de cânepă se poate face hârtie cât din 4 hectare de pădure şi cânepa creşte la loc anul următor pe când pădurea creşte timp de 25 de ani să ajungă la “vârsta de recoltare”
  • uleiul de sâmburi de cânepă se poate transforma într-un biodiesel cu proprietăţi mai bune decât cel făcut din ulei de rapiţă – dintr-un hectar de cânepă se pot “scoate” 8000 de litri de combustibil
  • uleiul de cânepă conţine acizi graşi nesaturaţi, scade nivelul de colesterol din sânge şi întăreşte sistemul imunitar
  • fumatul de cânepă nu te poate ucide – ca să inspiri doza mortală de THC ar trebui să fumezi 8kg de iarbă în 15 minute (nicotina dintr-un singur pachet de ţigări te omoară pe loc)
  • consumul responsabil de cânepă are efecte pozitive dovedite – de aceea multe state americane şi Canada permit consumul de marijuana cu scopuri medicale

De ce este totuşi ilegală această super-plantă?

 

Cânepa a fost cultivată şi consumată fără probleme până pe la anii 1930, când Harry J. Anslinger, şeful biroului care menţinea prohibiţia americană de după primul război mondial şi-a început cruciada împotriva chimicalelor cu efect narcotic în cadrul proaspăt înfiinţatul Federal Bureau of Narcotics.

Anslinger a convins legislativul american să declare război şi drogurilor uşoare – pe lângă drogurile “grele” ca opiul şi heroina – care erau o adevărată ameninţare pentru sănătatea americanilor şi însuşi modul de viaţă american. În 1937 reuşeşte să convingă legislativul să taxeze suplimentar producătorii de cânepă şi continuă lupta pentru scoaterea din legalitate a cânepei (în mod interesant Asociaţia Medicilor din America a fost împotriva).

Ipocrizia lui Anslinger se arată când participă la dezvoltarea unui ser al adevărului bazat pe haşiş în al doilea război mondial.

O altă persoană care a contribuit la exilul în ilegalitate a marijuanei este William Randolph Hearst, mogulul american care a inventat tabloidul. În anii 1930 l-a ajutat pe Anslinger să-şi răspândească mesajul anti-cânepă în presa americană (Hearst avea peste 30 de ziare cu tiraj zilnic de zeci de milioane de exemplare) prin articole horifice – scrise la comandă – despre tătici care şi-au ucis familia după ce au fumat marijuana sau eczeme şi alte probleme dermatologice (incurabile, of course) cauzate de purtarea hainelor din cânepă.

Hearst a acţionat din interes propriu: tipografiile editurii consumau foarte multă hârtie, produsă de propriile fabrici din lemnul tăiat din miile de hectare de pădure cumpărate în decursul anilor – iar rentabilitatea lor a fost pusă în pericol de un patent depus la United States Patent Office pentru o procedură de a produce hârtie din cânepă (procedură care emite mai puţine materiale nocive şi dă un produs finit de o calitate superioară).

Cruciada lui Hearst a avut totuşi un efect pozitiv: denumirea de marijuana preluată din argoul mexican a fost răspândit de produsele lui de presă.

Un alt jucător important din industria americană care a contribuit la ilegalizarea cânepei (inclusiv a marijuanei) a fost compania DuPont, interesată în producţia de chimicale (inclusiv materialele textile din fibră sintetică). Odată cu răspândirea folosirii fibrelor de cânepă acţiunile companiei (care încerca să câştige teren cu textilele sintetice) ar fi scăzut cu 80%. Astfel s-a întâmplat că DuPont, imperiul Hearst şi Federal Bureau of Narcotics şi-au dedicat puterea financiară şi politică unui scop unic: distrugerea definitivă a cultivării de cânepă de orice fel în America.

Dacă s-ar legaliza cultivarea şi consumul de cânepă ar fi afectate o grămadă de ramuri economice: industria chimică, industria tutunului (ganja nu-ţi distruge plămânii la fel de mult ca tutunul), industria textilelor, a hârtiei, a prelucrării ţiţeiului sau a medicamentelor.

Unii susţin că marijuana este ilegală pentru că unii moguli vor să rămână moguli. Alţii susţin că marijuana este ilegală pentru că dăunează mai mult sănătăţii ca drogurile legale: tutunul, alcoolul şi cafeaua – vorba aia, ce alt motiv ar avea guvernul să-i interzică consumul?

Ce ziceţi?

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
Marijuana ilegală din cauza unei conspiraţii?, 10.0 out of 10 based on 2 ratings

Post a Comment